Desteapta-te romane!

,, Dacă ai impresia că poţi, poţi, iar dacă ai impresia că nu poţi, ai dreptate”- Mary Kay Ash.

Am găsit acest citat întâmplător pe internet, într-o seară şi pot spune că l-am luat ca pe o povaţă dată de cineva drag. Nu-mi venea să cred că o persoană străină îmi poate transmite printr- o frază cât se poate de simplă atâtea lucruri şi mă poate mobiliza.
Nu toţi am avut ocazia să vizităm parcul de distracţii Walt Disney şi poate că nu o vom face niciodată, dar am adus vorba despre parc pentru că am aflat un lucru pe care am simţit că pot să- l împărtăşesc cu voi: se pare că majoritatea oamenilor care merg aici nu sunt uimiţi de mărimea impresionantă a personajelor animate, de atmosfera care te face să te simţi ca într-o poveste care în copilărie ţi- a fost citită de bunici, ci de faptul că din jumătate în jumătate de oră, cineva cu ecuson din personalul parcului(începând de la angajaţii temporari şi până la directorul executiv), se apleacă să ridice hârtii şi ambalaje lăsate în urmă de vizitatori.Şi mai interesant de ştiut este că nu există un sistem de monitorizare, deci nu există posibilitatea de a-i penaliza pe cei care nu fac acest lucru. Dar nici nu este nevoie pentru că toţi fac acest lucru fără a primii ceva în schimb.Şi acum vin cu o întrebare : de ce la ei se poate acest lucru şi la noi nu? Zi de zi trebuie să suportăm din cauza neglijenţei unor semeni.Cât ne mai poate suporta mama natură? Eu sper că ne putem unii forţele pentru a putea oferii naturii: o echipă de oameni gata să o protejeze.Nu ştiu câţi vor vrea să înţeleagă ceea ce am vrut să spun, însă sunt convinsă că mai sunt şi oamenii care vor să citească câteva rânduri ce grăiesc adevărul românesc. Am terminat ceea ce aveam de spus dar nu pot încheia înainte de a vă mulţumi pentru răbdarea de care a- ţi dat dovadă citind acest articol.

DUPĂ ATÂTA FRIG ŞI CEAŢĂ IAR SE ARATĂ SOARELE......

BUNĂ DRAGILOR ŞI LA MULŢI ANI!



AM ZIS CA ÎN ANUL 2011 SĂ MĂ DEDIC MAI MULT BLOGULUI, POATE ÎN FELUL ACESTA MAI SPARG RUTINA CARE DIN CÂND ÎN CÂND MĂ VIZITEAZĂ, LĂSÂND ASUPRA- MI SEMNE GRELE. E DIN CE ÎN CE SĂ TRĂIEŞTI ÎN ROMÂNIA; CRED CĂ TREBUIA SĂ SPUN SĂ SUPRAVIEŢUIEŞTI, PENTRU CĂ ÎNTR- ADEVĂR A DEVENIT O LUPTĂ PENTRU SUPRAVIEŢUIRE, VIAŢA ÎN ROMÂNIA LUI 2011. NU VREAU SĂ PAR PESIMISTĂ DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI, MI- AŞ DORI DIN TOT SUFLETUL SĂ VĂD VIAŢA ROZ, DAR, DIN PĂCATE CEL MAI PUTERNIC MERGE MAI DEPARTE. E GREU SĂ VEZI PĂRINŢI CARE SE ÎNJOSESC PENTRU COPIII LOR, PENTRU MEDICAMENTELE ACESTORA, PENTRU MÂNCAREA ATÂT DE NECESARĂ, PE DE O PARTE, IAR PE DE ALTĂ PARTE OAMENI EGOIŞTI, ÎMBUIBAŢI CU DE TOATE, CARE NU MAI ŞTIU CE CAPRICII SĂ- ŞI SATISFACĂ. TRIST, DAR CE ESTE ŞI MAI ŞI ESTE CĂ NOI SUNT CONDUŞI DE ,,OAMENI" CARE FAC PARTE DIN CEA DE-A DOUA CATEGORIE, CARE SE MIRĂ CE MAŞINI SĂ- ŞI MAI CUMPERE, CE PETRECERI SOFISTICATE SĂ MAI FACĂ, CE FANDOSIŢI SĂ MAI INVITE, ADEVĂRATE ,,PROBLEME EXISTENŢIALE", DACĂ STAU BINE SĂ MĂ GÂNDESC. AŞ VREA SĂ SCRIU FOARTE MULTE LUCRURI DAR UNEORI AM IMPRESIA CĂ SUNT DOAR VORBE ÎN VÂNT, IAR MIE ÎMI RĂMÂNE SARCINA DE A GĂSII O MODALITATE SĂ- I FAC SĂ NE ASCULTE....SĂ LE PESE DE ŢARA NOASTRĂ, DE OAMENII DIN EA, DE TOT CE A MAI RĂMAS BUN AICI. MI-E FOARTE GREU SĂ VĂD LOCURILE DE ALTĂ DATĂ, MUNŢII NOŞTRII, CABANELE, BAZELE DE TRATAMENT, CARE NE ÎNCÂNTAU PRIVIRILE ODATĂ, IAR ACUM TOTUL SE DUCE DE RÂPĂ, NIMĂNUI NU-I PASĂ. OARE DE CE ATÂTA INCONŞTIENŢĂ ŞI NEPĂSARE PENTRU PROPRIA ŢARĂ. DE CE TREBUIE SĂ MERGEM LA SCHI ÎN AUSTRIA(DE EXEMPLU), DE CE SUNTEM MAI BINE TRATAŢI DE STRĂINI DE CÂT DE AI NOŞTRII? DE CE, DE CE,.... ÎNTREBARE ÎNTREBĂTOARE. CRED CĂ DOAR ÎMPREUNĂ PUTEM APRINDE O LUMINĂ ÎN NEGURA CARE A CĂZUT ASUPRA NOASTRĂ. MULŢUMESC ŞI SĂ NE VEDEM SĂNĂTOŞI!

Vine, vine, vine.... cine naiba vine?- ziua indlagostilor.

Indeed ziua indragostitilor e pe vine si mie personal mi se pare prea comercial acest eveniment, care este si foarte mediatizat si sincer nu i vad rostul. Daca iubesti nu ai nevoie de o zi speciala pentru a dovedi, poti spune ,,te iubesc" in fiecare zi si deci poti transforma fiecare zi intr o zi a indragostitilor si cred ca e mult mai ok asa decat sa te apuci sa ti marturisesti iubirea intr o zi pe an. Oricum nu ca nu sunt de acord cu acest lucru, doar ca mi se pare ceva foarte comercial si putin original. Mai oameni buni haideti sa inventam si noi ceva al nostru care sa poate fi luat si de americani, si de francezi, si de toti ceilalti... nu mai copiati atat, nu are rost. Inventivitatea ar trebui sa fie punctul nostru forte si astfel am putea sa ne vindem ideile si sa ne inmultim conturile. Oricum sigur vorbesc in zadar si sigur imi iau mii de injuraturi(mai ales de la comercianti), dar vantul bate, caini urla....
Fiti indragostiti in fiecare zi si nu uitati sa arati cat de mult pretuiti persoana care va este alaturi, iar daca nu aveti pe nimeni alaturi nu va pierdeti speranta pentru toti exista ,,un(o)cineva".

Frumoasa zi de 11.02.2010....

Iata ne azi, intr o zi frumoasa de joi, o zi cum nu se putea mai buna pentru a face baie la fiecare 15 minute. Cum?( ma puteti intreba). Simplu, concitadini nostri simt nevoia de fiecare data cand trec pe langa tine, sa accelereze contrar a ceea ce au invatat la scoala. Si uite asa ma intreb de fiecare data :,,cine dracu v-a dat carnetul fratilor?";,,cine a permis animalelor sa iasa din tarcuri, cotete, grajduri si toate adaposturile saracelor animale(care apropo sunt mai civilizate)". Oricum nu ai cum sa indrepti cocosatii din Romania asa ca trec la alta categorie : taxime -,,tristii". S-au facut si astia ai naibilui, nu vor sa te duca pe o distanta scurta gen 5 statii de tramvai sau autobuz. Frate li s-a urcat democratia la cap tuturor, ce sa ne facem ne-am ajuns. A si sa nu va zic ca se mai plang ca nu le dai bacsis; pai fratica dupa ce faci mofturi, mai vrei si banii extra? Te pomenesti ca s-a intalnit hotul cu prostul... ei frate nu-i asa asa ca revizuieste-ti comportamentul si dupa aia vii cu pretentii nene.

Dezamagire

Sunt dezamagita...., de parca as fi prima persoana din lumea asta..., nu, nici vorba...,dar ce pot face decat sa- mi continui viata, sa trag amarul cu toti netrebnici din lumea asta.E trist sa folosesc acest termen dar cred ca este cel mai putin aspru pe care il pot folosi.Anyway, Dumnezeu ne are in paza si de acolo de unde e ne trimite dupa inima noastra.Mai am putin si termin si sesiunea asta si ma bucur pe o parte dar ma si intristez pentru ca au trecut si anii de studentie.

Un an de ,,bloging''.

Acum un an aveam şi eu blog.Singură fiind simţeam nevoia de a vorbii cu cineva.Şi cum e greu să găseşti pe cineva să te asculte m-am gândit că e mai bine să-mi scriu gândurile şi frământările interioare undeva. Aveam un jurnal dar parcă nu mai era la modă, sow...m- am gândit că un blog ar fi potrivit.Ok dar cine ştia ceva de bloguri....eu nu...Noroc că la greu prietenii se cunosc şi aşa a apărut blogul meu...Frumos nu?....Revin.

A venit iarna.....

Deşi a venit iarna simt o caldură care-mi inundă sufletul.De vină sunt sărbătorile care se apropie cu paşi repezi, de vină eşti tu că îmi dăruieşti fără a cere nimic în schimb toată iubirea pe care nici nu am visat vreodată că o voi simţii...
După perioade mai rele sau mai bune, după ce am pierdut persoane dragi, îngeri pe pământ transformaţi în îngerii Domnului, vreau să revin la prima mea dragoste: scrisul. Şi deşi afară sunt 6 grade celsius am ales să scriu cu verde pentru că niciodată nu strică o pată de culoare:D.
După o lungă perioadă de frământări politice, după mii de cuvinte spuse fără rost, după campanii anti băsesciene(ca niciodată, de altfel), s-a terminat totul. A fost ales acelasi om să ne conducă şi sincer nu ătiu dacă să plâng sau să râd pentru că alternativa nu era cea mai bună soluţie aşa că nu aveai ce alege....Oricum România plânge de foame, plânge de frig, plânge după serviciile pe care le-a avut.....şi nimeni nu aude....nimănui nu-i pasă....toţi gândesc pentru bunăstarea lor, a familiilor lor....Şi ce dacă e criză, tot timpul a fost pentru cei mai mulţi dintre noi, mi-e greu să mă gândesc la tot ceea ce am văzut, am simţit....e greu, greu de tot....nu ştiu unde vom ajunge cu această nepăsare. Ascult muzică românească veche şi mă gândesc cât de bine era când ascultai muzica Laurei Stoica, a Monicăi Anghel, a Mălinei Olinescu....lista e prea lungă pentru a o reproduce....nu ştiu poate sunt eu prea nostalgică....